Publicat de: aersisoare | Ianuarie 31, 2011

O seara deosebita de stand-up comedy la Cafe Deko

O seara realmente deosebita!

Istoric

Un stand-up comic este cineva care face comedie într-o manieră informală, vorbind cu publicul în absenţa celui de-al „patrulea perete” teatral. În mod normal aceasta se face de către un comic, cu un microfon. Se practică în cluburi, colegii, săli de teatru, locaţii alternative – aproape oriunde există un public doritor şi deschis la comedie. Comicul redă o serie de poveşti amuzante într-un ritm rapid, glume scurte (numite bit-uri) şi one-liners (glume care au şi pregătirea, şi poanta în interiorul aceleiaşi fraze). Toate acestea constituie monologul, rutina sau act-ul. Unii comici folosesc recuzită, muzică sau elemente de iluzionism în spectacolele lor.

Multe rutine de stand-up sunt similare cu one-man show-urile, diferenţa principală fiind aşteptările publicului, care, la stand-up aşteaptă un flux relativ constant de râsete. Aceasta afectează în schimb ţelurile comicului, care se afla sub presiunea obligaţiei de a livra aceste râsete.

Multe locaţii mici susţin evenimente “open mic” (microfon deschis) unde comicii amatori pot performa în faţa unui public, oferindu-li-se astfel posibilitatea de a-şi perfecţiona meşteşugul şi a pătrunde în branşă. Genul stand-up comedy este considerat dificil de stăpânit deoarece comicul se află în deplina putere a publicului, care este element integrant al spectacolului. Un comic experimentat trebuie să se raporteze cu rapiditate la dipoziţia şi gusturile oricărui tip de public şi să îşi adapteze numărul în concordanţă. Stand-up este o formă de artă comică devotată în mod deschis obţinerii şi primirii de râsete mai presus decât orice alta componentă a genului.

Realitate-Seara de 30 Ianuarie 2010, Cafe Deko

Daca in SUA ar exista umor, nu cred ca l-ar intrece pe cel autohton!

Simplu si adevarat…Am sa motivez si de ce anume…

Aseara am experimentat ceea ce se poate numi stand-up comedy- sau mai bine zis un show real cu doi oameni cu talente iesite din comun!

Teoriile despre sarbatori pana la efectele si dezvaluirile despre filmele si serialele de larg succes din Holywood m-au incantat!

Nu au lipsit trimiterile si subtilitatile cu si despre cuvinte si expresii licentioase!

In fine, starea de bine ce m-a cuprins e aproape indescriptibila!De aceea o asemenea experienta recomand tuturor amatorilor de poante, de glume, romanilor deoarece rasul creeaza endorfine si intretine si chiar prelungeste viata!

Au fost tot felul de glume inspirate ,ce, pret de o ora si trei sferturi m-au transpus intr-un univers aparte! Glumele de genul mai avangardiste pana la genul trimiterilor cu tenta parodica, sexuala si chiar cu iz de cultura generala (in materie de film) de la Cafe Deko m-au entuziasmat!
Nici nu stiu de cata vreme nu am mai avut ocazia sa rad cu atata pofta!

Cei doi artisti au creat rumoare si realmente au electrizat asistenta!Furori…PUTIN ZIS!

Astfel,trupa de stand up comedy infiintata de ceva vreme  la Cafe Deko, in Bucuresti, se lauda cu un atu-acela ca nu-si hraneste orgoliul in multitudinea de texte doar din cuvintele de post ale DEX-ului, ci si cu expresii importate, uneori angro, direct din cartier.

Aer si Soare

Anunțuri
Publicat de: aersisoare | Iunie 3, 2010

Citatele lunii Iunie

„Emotia cea mai magnifica si mai profunda pe care o putem incerca este simtamantul mistic. Acolo se gaseste germenele oricarei stiinte autentice.Cel caruia aceasta emotie ii este straina, care nu mai stie sa se lase atins de admiratie sau tulburat de extaz, este un om mort!”- Albert Einstein

„Toti trebuie fim pregatiti intr-un fel sau altul, sa trudim, sa suferim, sa murim. Iar cauza ta nu este mai putin nobila pentru ca nu bat tobele cand pleci catre zilnice batalii si multimea nu te aclama cand te intorci de la zilnica ta victorie sau infrangere.”

Robert Louis Stevenson

Încrede-te în Dumnezeu şi ţine-ţi praful de puşcă la adăpost de umezeală (Oliver Cromwell)
Publicat de: aersisoare | Martie 7, 2010

Concertul primaverii

Concertul primaverii

de George Cosbuc

Chiar acum din crang venii
Si c-o veste buna!
Iarasi e concert, copii;
Merbg si eu, si tu sa vii,
Mergem impreuna.

Vrei programa, lamurit?
Stai putin sa caut.
Cucul, un solist vestit,
De prin alte tari venit,
Va canta din flaut.

Cantareata dulce-n grai,
Cea numita „Perla
Cantaretilor din mai,”
Dulce va doini din nai
Multe doine mierla.

Va-ntona apoi un psalt
„Imnul veseliei”
Corul dintr-un fag inalt.
Vor canta-n sopran si-n alt
Graurii campiei,

Turturelele-n tenor,
Si-alte voci maiestre,
Toate dupa glasul lor.
Vor urma dup-acest cor
Fel de fel de-orchestre,

Voci de gaite care fac
Sa scoboare ploaia,
si-ntr-o scoarta de copac
O sa bata tica-tac
Tactul gheunoaia.

Iar nationale-apoi,
Cobze si-alte hanguri,
Glas de fluier si cimpoi,
Pitpalaci si cintezoi
Si-un taraf de granguri.

Se vor pune-apoi pe joc
Pana chiar si surzii,
Cand vor prinde dintr-un loc
Sa ne cante hori cu foc
Din tilinca sturzii.

Vom canta si noi ce-om sti,
Cantece din carte.
Si, de va putea veni
Vantul, si el va doini,
Ca e dus departe.

Cine-i contra, sa-l vedem,
Ca sa-l stie sotii!
De-aveti chef, tovarasi, blem-
Ura-n cer! cu totii-avem,
Mergem dar cu totii!

Publicat de: aersisoare | Februarie 28, 2010

Martisoare…martisoare

Un inceput de Martie deosebit!

Aer si Soare

Publicat de: aersisoare | Februarie 24, 2010

Despre Anul 2010

Anul 2010

Pot sa afirm ca este cel mai uimitor an al vietii voastre!!!

2010 este anul din care se nasc legendele!
Din multe puncte de vedere, energia acestui an special este mult mai importanta decat cea a anului 2012. Ea este esentiala pentru evolutia planetei. Lucrurile pe care le faceti si pe care le activati in acest an, la scara mare, determina viitorul vostru si contribuie la viitorul planetei. Acesta este anul in care trebuie sa aveti aspiratii inalte si sa va asumati, cu mult curaj, riscuri.  Viitorul vostru (si viitorul nostru colectiv) va fi insamantat in lunile care urmeaza. Semintele pe care le plantati in solul fertil al sufletelor voastre in acest an vor prinde radacini in 2011 si vor rodi in 2012.

2010 este anul in care este bine sa va concentrati asupra visurilor voastre, sa renuntati la atasamente, la credintele limitative privind viitorul. Nu mai este nevoie sa va considerati victime ale copilariei, ale circumstantelor sau ale vremurilor in care traiti. Priviti inainte. Incetati sa mai conduceti masina vietii voastre, privind in oglinda retrovizoare. Decideti ca anul care vine va fi cel mai plin de oportunitati, de pasiune, cel mai transformator an din viata voastra de pana acum…si asa va fi!

Previziuni pentru 2012

Inbox-ul meu a fost plin de email-uri continand o multime de previziuni despre data de 21.12.2012. Unele pot fi credibile, iar altele infricosatoare. Oricum, un element de care majoritatea acestor predictii nu tin cont este liberul arbitru. Desi, uneori, destinul vostru pare sa fie purtat de suvoiul unui rau cu ape foarte repezi, in realitate dispuneti intotdeauna de liberul vostru arbitru. Indiferent cum poate arata destinul vostru, liberul arbitru va poate determina viitorul. Acesta este anul in care trebuie sa apucati haturile viitorului vostru, prin intermediul liberului arbitru. Aproape fiecare persoana are o perceptie diferita asupra viitorilor trei ani; iata cu ce rezoneaza sufletul meu:

  1. 21 decembrie 2012 nu reprezinta data de sfarsit a existentei omenirii. Pur si simplu nu este adevarat. Aceasta este fie o drama hollywood-iana, fie creatia unor oameni carora li se trezeste spiritul de aventura, in ideea ca pot impiedica sfarsitul lumii…cam in acelasi fel in care oamenii dau navala, cand izbucneste un incendiu.
  2. Este adevarat ca in viitor va avea loc o accelerare a energiilor, dar acest proces deja a inceput in luna octombrie, si se va amplifica in 2010. Noi co-cream realitatea noastra si ceea ce punem in subconstientul colectiv, cu luni inainte, va dicta circumstantele viitorului. Folositi aceasta accelerare, pentru transformare si vindecare.

Acesta este anul in care aveti posibilitatea de a manifesta dorintele inimilor voastre.

In lunile care urmeaza, puteti descoperi adevarul din sufletele voastre. Ceea ce a fost ascuns, se va dezvalui. Este un timp in care sa va ascultati visele si intuitiile si sa observati semnele care va ies in cale. Atunci cand ascultati ceea ce ele va transmit, veti face alegerile corecte. Iesiti din ceata care va inconjoara si patrundeti in stralucirea voastra. Concentrati-va pe lucrurile pentru care sunteti recunoscatori si, pe cat este posibil, nu va mai lasati absorbiti de problemele trecutului. Imbratisati anul care vine, cu placere si bucurie. Tema anului 2010 este: “energia urmeaza gandul”. Gandurile voastre vor deveni noua realitate, cu o viteza tot mai mare. Va rog, nu pierdeti aceasta pretioasa deschidere a timpului.

Fiul Aerului si al Soarelui

Publicat de: aersisoare | Februarie 6, 2010

Despre culoarea rosiatica

Agresivitate si dominare

Anul trecut, in cadrul unui experiment, specialistii in psihologia sportului de la Universitatea din Münster, Germania, au supus atentiei a 42 de arbitri niste videoclipuri cu intalniri de tae-kwon-do. Intrucat in aceasta arta martiala, cei doi combatanti sunt identificati prin intermediul a doua culori – rosu si albastru -, specialistii respectivi au fost pusi ulterior sa revada filmarile, dar modificate digital astfel incat culorile purtate de luptatori sa fie inversate. Rezultatul? „Razboinicul” in rosu a fost recompensat invariabil cu o medie de 13% mai multe puncte fata de cel in albastru.

Influenta culorilor in sport a fost pentru prima oara descoperita in 2004, cand antropologii Russel Hill si Robert Barton de la Universitatea Durham, Marea Britanie, au analizat punctajele obtinute de concurentii la cateva sporturi olimpice: box, tae-kwon-do, lupte greco-romane si lupte libere. Si atunci, in 55% din cazuri, victoria a fost atribuita sportivilor in rosu, iar in cazul disciplinelor care presupuneau o lupta corp la corp (precum luptele greco-romane) acest procent a urcat chiar la 62%.

In opinia lui Barton, acest rezultat poate fi explicat in parte printr-o preferinta inconstienta pentru rosu a arbitrului, dar mai ales prin faptul ca rosul, culoarea agresivitatii si a dominarii, ar favoriza din punct de vedere psihologic sportivul care-o poarta, facandu-l sa se simta si sa actioneze ca un invingator.

Iar forta rosului pare a se manifesta chiar si in sporturile de echipa: un studiu in cadrul caruia au fost analizate 56 de sezoane din Premiere League, liga de fotbal britanica, a demonstrat ca echipele cu tricou rosu (Liverpool, Manchester United si Arsenal) au cucerit 38 de titluri dintr-un total de 63.

Rosu egal pericol

Atat la animale, cat si la oameni, rosul indica forta fizica si capacitatea de a lupta si de a inspira frica adversarilor. Comportamentul primatelor de exemplu este puternic influentat de rosu: la masculii de Mandrillus sphinx ,fata si organele genitale rosii comunica rivalilor capacitatea de a lupta, iar nivelul de stralucire a culorii este direct proportional cu cantitatea de testosteron din sange.

Potrivit lui Barton, omul reactioneaza in mod asemanator: chipul celui suparat si agresiv se inroseste, indicand faptul ca sangele e mai bogat in oxigen si ca individul e gata de lupta, in timp ce, dimpotriva, un om mort de frica se albeste la fata.

Expunerea la rosu nu are efecte doar in ceea ce priveste luptele, si abilitatile cognitive ii resimt influenta. Andrew Elliot de la Universitatea Rochester, New York, le-a testat in cadrul mai multor experimentei, reiesind ca, la un nivel foarte elementar, corpul uman are tendinta de a fugi de rosu.

Potrivit lui Elliot, ecuatia care caracterizeaza culorile este „rosu egal pericol”; in acelasi timp insa, rosul pare a fi in masura sa influenteze in mod pozitiv performantele intelectuale: tot el le-a cerut unor studenti sa sustina un test scurt pentru masurarea IQ-ului, distribuind foile cu intrebarile marcate in rosu si negru. Si de aceasta data a reiesit ca cei cu foaia de examen rosie ar avea un IQ mai ridicat fata de ceilalti. Prin intermediul tehnicilor de imagistica s-a descoperit ca expunerea la rosu activeaza cortexul frontal drept, o zona cerebrala corelata inteligentei emotionale si atentiei.

De la limonitul utilizat in ritualurile antice la cartierele cu felinar rosu si pana la infamele inimioare ale Sfantului Valentin, rosul a fost dintotdeauna asociat cu pasiunile carnale si dragostea romantica deopotriva, in toate culturile de-a lungul mileniilor. Faptul ca rosul este culoarea dragostei si a pasiunii pare asadar un lucru cunoscut dintotdeauna, dar ca aceasta asociere are si un fundament stiintific reprezinta o descoperire de data recenta.

Dintr-un studiu realizat pe macaci de Corri Waitt, de la Stirling University, Marea Britanie, a reiesit ca femelele din aceasta specie isi aleg drept parteneri in vederea reproducerii exemplare cu botul intens colorat in rosu. La aceste primate, caracteristica este corelata unui nivel ridicat de testosteron care presupune ca exemplarul in cauza este dotat cu un sistem imunitar eficient si cu gene „de calitate”.

In urma acestor rezultate, Waitt a avansat ipoteza ca si la oameni, o fata imbujorata este tocmai ceea ce sugereaza, la un nivel primar, ca individul sau individa in cauza este unul/una „viabil/a”. Craig Roberts, biolog de la Universitatea Newcastle, sustine si el teza cercetatoarei. „Pare ca o coloratura sanatoasa, dificil de gasit in lipsa unei stari bune de sanatate, ofera o imagine autentica a mostenirii genetice si a vigorii unui individ”.

Pentru a intelege daca suprematia rosului are o origine genetica sau ambientala, recent, Sarah Pryke de la Macquarie University din Sydney a realizat un studiu pe gulzi, o specie de cinteza (Chloebia gouldiae), niste pasari mici care, in functie de gene, pot avea capul rosu sau negru. In competitia pentru hrana, indivizii cu capul rosu au iesit mereu invingatori. Si tot invingatoare au fost si pasarile al caror cap negru a fost colorat de cercetatori in rosu, pentru ca in multe cazuri adversarii au refuzat infruntarea chiar inainte de inceperea luptei. La acesti subiecti, frica de rosu a fost considerata a fi innascuta.
 
Rosul afrodiziac

Un alt studiu de ultima ora al psihologilor Andrew Elliot si Daniela Niesta de la Universitatea Rochester, programat spre publicare la finele lunii octombrie in Journal of Personality and Social Psychology, a demonstrat prin intermediul a 5 experimente, ca barbatii prefera femeile imbracate in rosu. Studiul in chestiune a furnizat prima confirmare emipirica a indelungatei povesti de dragoste dintre societatea umana si rosu, documentand efectele acestei culori asupra comportamentului.

„Doar de putina vreme psihologii si cercetatorii din alte discipline au inceput sa studieze mai atent legatura dintre culoare si comportament. Se stiu multe lucruri despre fizica si fiziologia culorii, dar foarte putine despre psihologia culorii”, a precizat Elliot, in opinia caruia este un lucru fascinant sa descoperi ca nimeni nu este constient de acest potential al culorilor de a influenta comportamentul. Experimentele – a explicat el-, demonstreaza insa o analogie a felului in care oamenii si masculii de primate raspund la rosu.

Descoperirile noastre confirma ceea ce femeile au suspectat si au afirmat de multa vreme: ca barbatii actioneaza ca animalele in sfera sexualitatii. Pe cat de mult le place barbatilor sa creada ca reactioneaza in fata femeilor intr-o maniera sofisticata, se pare ca cel putin intr-o anumita masura, preferintele si inclinatiile lor sunt primitive”.

Pentru a cuantifica efectul rosului, cercetatorul a aratat mai multor barbati fotografii cu femei atragatoare imbracate „succint” in rosu si verde si le-a cerut acestora sa decida care erau cele mai sexy. Acestia au cazut toti de acord ca doamnele in rosu sunt semnificativ mai atragatoare decat celelalte.

 Pigmentul imaginatiei umane

Potrivit neuropsihologilor de la Durham University din Marea Britanie, exista o zona cerebrala „dedicata” elaborarii contrastului culorilor: cea cunoscuta sub numele de cortexul vizual; este asadar creierul si nu ochiul cel care „raspunde” de sarcina de a recunoaste culorile. Pentru a-si confirma teoria, cercetatorii au supus la o serie de teste pacienti carora in trecut le fusese indepartata chirugical o parte din cortexul vizual, iar rezultatele au fost inechivocabile: la acesti subiecti, perceperea culorii nu este influentata de diferentele de culoare, ci de luminozitate.

Explicatia fenomenului este fascinanta: culoarea este un produs al sistemului nervos si potrivit cercetatorilor, ar putea fi definita drept „un pigment al imaginatiei umane”. Tocmai de aceea, persoanele care sufera daune cerebrale si isi pierd tocmai aceasta capacitate „imaginativa” sunt influentate de lumina; in functie de cum se reflecta aceasta, pentru ei se schimba si culorile in care vad lumea.

De altfel, ideea newtoniana conform careia ochiul ar fi un instrument capabil sa reproduca pasiv imagini rasturnate ale lumii exterioare nu mai este considerata una valida la ora actuala; de-acum se stie ca lumina nu este compusa din „raze” capabile sa deseneze pe retina vreo reprezentare a lumii exterioare. Oamenii de stiinta concep acum radiatia ca un camp electromagnetic definit de fotoni, cu dublu caracter: de unde si de particule. In plus, la ora actuala, se stie ca ochiul raspunde la radiatiile luminoase printr-o reactie fotochimica oscilanta care are loc pe retina, iar variatiile acesteia sunt interpretare de creier.

Ochii unui nou-nascut nu vad nimic: vazul este consecinta unei sistematizari complexe si active la nivelul creierului, ce implica recurgerea la arhetipuri genetice fundamentale; el este prin urmare rodul unui proces de invatare rafinat, in cadrul caruia structurile cognitive se dezvolta in mod progresiv.

Conform celor mai recente teorii, perceptia vizuala reprezinta un act psihosomatic si se bazeaza pe procese ce integreaza intr-un mod foarte complex functii biologice si culturale. Percepem ceea ce ne inconjoara prin mijlocirea creierului, care interpreteaza realitatea generand imagini, sunete, mirosuri si gusturi.

El descifreaza astfel un univers care in sine este incolor, inodor, mut si insipid. Lumea vizuala umana este asa cum o percepem tocmai pentru ca suntem oameni, iar ceea ce vedem reprezinta rodul unei transfigurari a realitatii realizate de catre creier astfel incat sa serveasca sepravietuirii si cunoasterii; o simulare ce reconstituie interactiunile dintre noi si mediul material care ne inconjoara, realizata de creier sub controlul unor determinari genetice.

Culoarea nu este insa o caracteristica a obiectelor, ci rezultatul complex al efectului pe care lumina il are asupra aparatului uman al perceptiei. In timp ce unii oameni pot distinge chiar si 250 de culori, anumite mamifere nu percep nici macar o singura culoare, traind mai degraba intr-un univers al mirosurilor decat al vizualului. Pasarile insa vad cel mai probabil mai multe culori decat oamenii, ele fiind de altfel, dintre toate vertebratele, si cele mai dependente de acest simt.
 
Facts :

      Lumina intra in ochi prin cornee, cantitatea ei fiind reglata de contractia si dilatarea pupilei.

      Cristalinul permite focalizarea luminii pe retina – tunica interna a globului ocular, care consta intr-o membrana cu trei straturi. Primul „adaposteste” fotoreceptorii” (conurile si bastonasele), al doilea – celulele bipolare aflate in conexiune cu fotoreceptorii, iar al treilea, celulele ganglionare care compun nervul optic. Acesta din urma strabate interiorul cutiei craniene pana la ariile vizuale ale scoartei cerebrale.

      Cele doua tipuri de fotoreceptori produc substante diferite: conurile, stimulate de radiatiile electromagnetice, genereaza iodopsina si sunt responsabile de vederea diurna, perceperea culorilor, de detalii si de claritatea contrastelor; bastonasele, mai sensibile la lumina, produc rodopsina si ii confera aparatului vizual capacitatea de a elebora informatii chiar si in conditii de iluminare foarte scazuta.

      Simbolismul unei culori: Pretutindeni, rosul este considerat un simbol al fortei, al principiului vital, al bogatiei. El este culoarea focului si a sangelui si, la fel ca acestea, contine o ambivalenta simbolica. Focul incalzeste, dar si mistuie, arde. Sangele inseamna viata, dar este si durere, pentru ca da culoare ranilor. Rosul deschis este diurn, masculin, tonic, in vreme ce rosul inchis este nocturn, feminin, tainic. Primul insufleteste, incurajeaza, da aripi, precum rosul drapelelor, al firmelor, al ambalajelor publicitare, al fundelor aniversare, cel de-al doilea indeamna la vigilenta sau chiar la neliniste – vezi rosul semafoarelor ori al becului ce interzice intrarea intr-un studio foto sau cinematografic. Tot asa, felinarul rosu de la bordelurile de pe vremuri putea sa para o invitatie, dar implica si incalcarea unei interdictii fixate de epoca respec­tiva, anume infranarea impulsurilor sexuale, a libidoului. In toate tarile comuniste, rosul a fost recuperat drept culoare a celor oprimati, a luptei pentru propasire. Pentru cei care au scapat de acest regim, el este, acum, sinonim al terorii. Pentru locuitorii vechii Rome, rosul era Culoarea prin excelenta, purpura imperiala. Prin comparatie, albastrul era pentru ei un simbol al barbariei, al natiilor neevoluate.

Publicat de: aersisoare | Februarie 3, 2010

Poetul

Poetul

– – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – –
de Spiridon Popescu

Poetul este singurul pieton care nu poate fi obligat să ţină cont de culorile semaforului.
El poate traversa când îl taie capul, pe orice culoare. Agenţii de circulaţie au primit ordin să nu-l fluiere, iar maşinile au fost dotate cu nişte aparate speciale, programate să le frâneze brusc atunci când se apropie la o distanţă ameninţătoare de el. Dacă vreun agent mai orgolios se încăpăţânează şi vrea să-l trateze ca pe toţi ceilalţi, intervine imediat opinia publică:
„Lasă-l, domnule, ce-ai cu el? Nu vezi că-i poet?”
De aceea, poetul este insul cel mai punctual: ajunge întotdeauna la întâlnirea cu moartea, fără să aibă întârziere nici măcar un minut.

Publicat de: aersisoare | Februarie 2, 2010

Sonetul XVI

Sonetul XVI


de William Shakespeare

De ce nu cauţi cea mai bună cale
Să-nfrîngi tiranul timp ? De ce te pleci
Şi nu pui stavilă căderii tale
Tăria ta, ci versurile-mi seci ?

Stînd la amiaza zilelor senine,
Livezile, fecioare,-ţi stau în drum,
Dorind sămînţa florilor din tine
Mai mult decît icoana ta de-acum.

Aşa, doar, viaţa îşi păstrează viaţa !
Nici mîna timpului, nici pana mea
De ucenic vrînd să-ţi slăvească faţa
Sau sufletul, mai bine n-ar putea.

Prin dăruire te păstrezi de-a pururi
Şi-aşa rămîi cum ştii să-ţi dai contururi.

Publicat de: aersisoare | Ianuarie 31, 2010

OBICEIURI

Am stat si am analizat extrem de atent anumite situatii!. De aceea  am ales a scrie cate ceva!

Despre obiceiuri s-au tot scris.

Oamenii, de obicei, văd partea care se află la suprafaţă.

Văd campionul câştigând cursa, nu văd miile de ore de antrenament pe care s-a pus baza rezultatului.

Văd omul de afaceri îmbogăţit, nu văd numeroasele eşecuri din care s-au învăţat lecţii şi care au dus la succes.

Văd copacul, fără să vadă rădăcinile prin care copacul creşte, se susţine, se hrăneşte.

Acum, gândeşte-te, cum anume poţi să întăreşti obiceiurile bune, cele care, făcute în timp, îţi vor aduce satisfacţii. Şi gândeşte-te cum poţi rupe obiceiurile proaste sau, cum poţi face ca timpul şi experienţa din obiceiurile proaste să îţi poată aduce anumite avantaje în viaţă.

De exemplu, un obicei prost e să te culci foarte târziu noaptea. Vezi, poate poţi să faci ceva productiv, să citeşti ceva pe net, să urmăreşti nişte seminare, să scrii sau orice altceva ce te poate ajuta dacă tot nu dormi.

Am o prietena, care a terminat medicina. Şi avea rezultate foarte bune, deşi materiile erau grele şi programul infernal şi, mai mult, o bună parte din semestru o ţinea doar în chefuri. Şi într-o zi, stând de vorbă, am întrebat-o care e secretul ei. Îşi împarte timpul. Când e chef, apoi e chef. Rupere. Nu te mai gândeşti la nimic, savurezi clipa, te pui în cap. Când vine vremea învăţatului, atunci te baricadezi în casă şi înveţi. 5 ore numai asta faci.

După 7 ani, parcurgeam un caiet de teme de la un seminar al unuia dintre cei mai de succes antreprenori în lume la ora actuală. Îl luasem de pe net. Şi ce am găsit? Acelaşi lucru.

Mai întâi lupti in  bătălia cu tine, in care nu te cunoşti destul şi în care tu eşti primul caruia toti i-ar pune beţe în roate în drumul spre propriul succes: obiceiuri proaste, necunoaşterea punctelor tari şi a celor slabe, necunoaşterea oamenilor din jur şi felului lor de a fi – toate astea sabotează la început succesul unei persoane.

Apoi, lumea exterioară. În aşa fel este construită societatea încât independenţa este foarte greu de obţinut. Manipulare prin mass media, programare socială şi îndoctrinare, modele idioate după care să trăieşti etc.

Fiul Aerului si al Soarelui

Publicat de: aersisoare | Ianuarie 30, 2010

Un OZN a fost fotografiat in timp ce iesea din Ocean

OZN

ozn

Locuitorii din Harbour Mille, o comunitate restransa din provincia canadiana Newfoundland, au fost martorii unui eveniment cel putin neobisnuit luni seara, in 24 ianuarie.

Darlene Stewart, o localnica, sustine ca se afla pe strada si fotografia apusul atunci cand, deodata, a vazut ceva zburand prin dreptul ei, pe bolta. A indreptat obiectivul aparatului inspre obiectul neidentificabil si a actionat declansatorul, in incercarea de a apropia imaginea si a-si da seama la ce se uita.

„Nici chiar cu ajutorul camerei nu am putut deslusi despre ce este vorba, pana cand nu am transferat fotografia in calculator. Stiam ca nu este un avion, ci altceva”, a declarat femeia pentru CBC News.

Imaginea cetoasa capturata de Stewart infatiseaza un obiect ce pare a semana cu o racheta din care ies flacari sau un fum foarte dens. Si localnica Emmy Pardy a vazut obiectul si declara ca a parut sa iasa din ocean, chiar din mijlocul golfului. „Este destul de ingrijorator pentru ca nu stim daca nu cumva se pune ceva la cale in golf, daca nu cumva cineva deruleaza unele experimente”, a declarat femeia.

Astazi, joi, 28 ianuarie, localnicii din Harbour Mille, planuiesc sa isi petreaca dupa-amiaza pe strazile localitatii pentru a vedea daca vor asista inca o data la un spectacol asemanator pe cer.

Older Posts »

Categorii